De ce „Orientări”?
Evident, nu este doar o simplă moştenire onomastică, de la revista studenţească a anilor ´80. Redacţia de atunci şi cea de acum au însă în comun un obiectiv esenţial: studentul, care trebuie călăuzit pe drumul său spre ideal.
Deşi trăieşte într-o lume excesiv de pragmatică, iar idealul – prin definiţie – este intangibil, studentul de astăzi se poate lansa în zborul vieţii doar atunci când are bine conturat planul propriei realizări şi conştientizează primejdia himerelor. Această viziune presupune o anume maturitate şi un crez, un set de principii pe care fiecare tânăr şi-l formulează potrivit personalităţii lui. La această construcţie interioară contribuie, major, profesorii. Ei sunt trezorierii ştiinţelor, ghizi pentru viaţă şi modele vii, tangibile, imitabile de reuşită. Ei sunt şi autorităţi în domeniul lor, dar sunt şi prieteni, uneori chiar confesori, pentru că, la vârsta lui, tânărul cunoaşte şi iubiri sublime, dar experimentează şi prăbuşiri dureroase.
Apoi studentul trebuie să creadă în forţele proprii şi în şansa generaţiei lui. El şi prietenii lui, care sunt printre cele mai de seamă realizări ale studenţiei, nu sunt cu nimic mai prejos decât tinerii din alte timpuri sau din alte locuri, aparent mai favorizante realizării carierei. Studenţimea de azi trebuie să ştie că este echipată complet pentru a răzbi prin dificultăţile vremii noastre. Are inteligenţă sclipitoare şi acces nelimitat la cunoaştere, are o frumuseţe distinctă a sufletului (dar şi a chipului), are pofta de viaţă şi îndârjirea necesare pentru a-şi urma calea şi împlini menirea.
Orice tânăr este o mare promisiune! Învăţăcel astăzi, mâine el va fi cercetătorul, savantul, inventatorul, gânditorul care va da omenirii impulsul pentru o nouă etapă. Meşteşugul pentru a nu rătăci de la idealul profesional şi uman se deprinde acum, în studenţie, şi se desăvârşeşte, necontenit, în viaţă.
(Şi) Din aceste motive, „Orientări”!
Pr. conf. dr. Lucian Petroaia, F.I.F.T.